»  Home   »  Contact  »  Favorite


In categoriile:
Medalii - Moldova [1772-1859]
Medalii - Alexandru Ioan Cuza [1859-1866]
Medalii - Carol I [1866-1914]
Jassy ... Jasi ... Iasi
Jetoane
Medalii & Plachete
Ilustrate & CP
Fotografii de epoca
Medicina in Numis
Regina Maria & Crucea Rosie
Medalii & Plachete
Societati de Caritate
Jetoane
Medalii straine acordate medicilor romani
Ordine & Decoratii
Insigne
Fotografii & Documente
Carnete de Crucea Rosie
SNR - sectiunea IASI
Trecut, Prezent si Viitor
Membri
Realizari Medalistice
Persoane de Contact
Pagini personale
Banderole de Trabucuri
Carti de Vizita
Antiques & Arta
Medalii si Plachete dedicate Pompierilor
Evenimente
2007 - 24 Ianuarie - IASI
2005 - 3 Decembrie - IASI
2005 - 12 Octombrie - Botosani
2007 - 19 Mai - Cluj Napoca
2007 - Noiembrie - Barlad
2011 - 12 noiembrie - IASI
Bibliofil
Monografii & Cataloage
Articole publicate
Med Fila Collection
Societatea Romana de Cruce Rosie
Societati de Caritate
Stampile Speciale
Carti Postale Publicitare
Vigniete

Textul:    

DOUĂ CĂRȚI. TÂRZIE SEMNALARE IN MEMORIAM CONSTANTIN MĂLINAȘ

DOUĂ CĂRȚI.
TÂRZIE SEMNALARE IN MEMORIAM CONSTANTIN MĂLINAȘ
(Sfragistica de bibliotecă, AREI, Oradea, 2006 și Medalia ca document de bibliotecă, Oradea, 2007)

Distinsul om de cultură orădean, care a fost conf. univ. dr. Constantin Mălinaș, membru al Societății Numismatice Române, definește sfragistica de bibliotecă drept ramură a sigilografiei care „se motivează ca un capitol, sau chiar ca o ramură de studiu a sigilografiei, având ca obiect de aplicație sigiliile, ștampilele, mărcile și siglele de bibliotecă, în toată vechimea și varietatea lor, care și cum s-au folosit și încă se folosesc pe cărți”.

Autorul este conștient de faptul că face trecerea de la „căutarea emoțională și ocazională” a acestor însemne de bibliotecă la studiul lor sistematic, că este deschizător de drum în domeniu: „întrucât încercarea prezentă se poate socoti ca fiind prima anume pe țintă, în bibliografia românească și chiar în cea internațională” (pagina 5). Constantin Mălinaș dezvoltă pe cele 118 pagini, din care 38 cu ilustrații, la care se mai adaugă două planșe pliate în trei, la sfârșit de carte, contribuția proprie la fundamentarea ramurii respective, deosebit de interesantă nu numai pentru studenții de la specialitatea biblioteconomie și bibliotecarilor cu pregătire nespecifică ci și pentru toți colecționarii și iubitorii de carte.
Cât privește preocupările de medalistică ale profesorului Constantin Mălinaș, acestea neîndoielnic sunt anterioare anului 1990 când începe, conform bibliografiei din cartea care va face obiectul acestei succinte prezentări (pagina 183), să scrie despre medalistica Eminescu.

Nu trebuie să ai neapărat pregătire și experiență în munca cu cartea de bibliotecă sau neapărat cunoștințe de biblioteconomiei 1, pe care autorul le dovedește cu prisosință, pentru a intui valoarea contribuției lui Constantin Mălinaș așa cum transpare aceasta din paginile cărții Medalia ca document de bibliotecă. După variante mai restrânse din 2004, 2005 și 2006, în varianta actuală cartea a văzut lumina tiparului în anul 2007, în care, pe 200 pagini, se dezvoltă probleme generale de medalistică, în primele două capitole: Din istoria medaliei, Din arta și tehnica producerii medaliei în prezent, și tema propriu-zisă în următoarele trei: Tablou terminologic pentru a facilita descrierea medaliilor, Propunere pentru descrierea uniformă I.S.B.D. a medaliei ca document de bibliotecă. Transferul datelor în format MARC, Aplicații de descriere pentru un set de medalii pe tema Eminescu 1871-1988, iar restul din cele 15 capitole ale cărții vizează, Referințe și note bibliografice.
Apreciem că orice mare colecție poate fi ordonată și studiată după datele tehnice și modele oferite de autor în capitolele 3, 4, 5, dar și incursiunile în istoria și tehnica realizării medaliilor din primele două capitole. Mai adăugând și ținuta grafică plăcută a acestei cărți, bogat ilustrată cu foarte reușite imagini medalistice și numismatice, o recomandăm călduros cititorilor.
Am receptat cu mult interes viziunea autorului privind descrierea uniformă a medaliilor, a căror valoare o putem doar intui deocamdată, reținând și ideile la care subscrie autorul în legătură cu medalia și medalistica, în calitate de obiect și respectiv domeniu al științelor cunoașterii și comunicării. Constantin Mălinaș subscrie la ideea susținută de noi că medalistica nu mai este de mult domeniu al numismaticii 2.
Desigur că nu-i vom reproșa numai lui Constantin Mălinaș practica unor cercetători de a ignora, cu bună știință sau din necunoaștere, contribuțiile în domeniul studiilor medalistice din alte zone ale țării. Preluând informații din Ion Dogaru, care eludează adevărul în legătură cu repunerea în circulație a primei medalii Eminescu, realizată la moartea poetului 3, autorul dovedește, din păcate, o relativă superficialitate în documentare.
Ne-a încântat poziția lui Constantin Mălinaș față de fraudarea medaliilor Eminescu, cum etichetează acesta obiceiul incriminat de noi în paginile dedicate medaliilor Eminescu 4.



NOTE:

1. Cândva, demult tare, am fost bibliotecar la Căminul Cultural din satul meu natal. Singurul lucru care îmi mai amintește de meseria respectivă este întâlnirea mea cu Moromeții lui Marin Preda;
2. Apreciem a fi o dovadă în acest sens și tentativa de înființare a Societății Medalistice Române despre care se vorbea în 1921, ca despre ceva ce părea a se fi fost împlinit, al cărui scop, după cum aflăm din sursa bibliografică consultată era „să încurajeze această artă stimulând gustul publicului nostru pentru produsele ei”. Din inițiativa acesteia se și realizează medaliile centenarului Tudor Vladimirescu, jubileului savantului istoric Nicolae Iorga și trecerii în neființă a filantropului craiovean N. T. Popp, pentru realizarea cărora s-a apelat „la unul din cei mai mari gravori vienezi, L. Hujer” cf. I. G. Probota, Medalistica noastră în 1921, în Buletinul Societății Numismatice Române, anul XVI, nr. 40, octombrie-decembrie 1921, pag 124-127.
Din păcate alte informații despre un eventual statut, membri, alte acțiuni nu am mai găsit. E posibil ca inițiativa să fi fost considerată o dizidență de către Societatea Numismatică Română și să fi fost înăbușită în fașa;
3. Vom reda informațiile pe care le-am inserat, la pagina 106, din lucrarea Personalități ale Iașului în imagini medalistice, Editura Junimea, Iași, 2002: „Până nu de mult se considera că prima medalie Eminescu a fost realizată în anul 1909 din inițiativă gălățeană. Autorul lucrării de față, pe baza unei piese din colecția personală, în anul 1983, semnala: ,,Medalie Michail Eminescu, fără an, argint 37,5 mm (chipul poetului, ortografierea prenumelui, anul nașterii 1849, sunt date ale medaliei care probează că aceasta a fost realizată la sau imediat după moartea lui Eminescu)” cf. Andone Cumpătescu, “Medalistică”, în Orizonturi, revista Liceului Ind. nr. 8, Iași, nr.1, 1983, pag. 12. Acest „Semnal medalistic” a fost lansat într-o comunicare ținută în toamna anului 1983 la filiala ieșeană a SNR și trimis revistei Magazin istoric care însă n-a crezut, se vede, în intuiția autorului din moment ce nu l-a publicat;
Era primul pas făcut în redescoperirea primei medalii Eminescu. Următorul l-a făcut prof. Victor Macarie: ,,trei elemente ne-au dirijat cercetările asupra perioadei imediat următoare morții marelui poet. În primul rând folosirea ultimului portret apoi ortografierea prenumelui Michail cu Ch și L… și în sfârșit anul nașterii 1849…” care folosește, cum se vede, informația noastră, și o va confirma cu relatări din presa vremii (Victor Macarie, Prima medalie cu chipul lui Eminescu, ,,Magazin” nr. 20, 18 mai 1985, pag. 4)”. Adaug eu acum, pentru a fi mai bine înțeles cum stau lucrurile. Victor Macarie, deși omite să precizeze de unde are informația, susține cu argumente de necontestat supoziția autorului acestor rânduri privind prima medalie cu chipul lui Eminescu.
4. Medalia ca document de bibliotecă, pag. 43, Andone Cumpătescu, Personalități ale Iașului în imagini medalistice, pag. 116 -117 și Cu privire la medaliile Mihai Eminescu, în Poezia, revistă de cultură poetică, anul XV, nr. 3 (53), 2010, pag. 216-226).


Andone Cumpătescu
membru al Societății Numismatice Române